Macinata de apasari, intrebari si
satula de atata urzeala de scenariu inutil, intr-o zi i-a scris, si-a luat
inima in dinti si i-a scris lui: "Da, sunt om, cu ganduri, trăiri si
sentimente si am ajuns, in sfarsit, sa nu-mi mai neg asta! Mă gandesc in
fiecare zi, visez in fiecare noapte, simt in fiecare moment, e uman... Si nici
nu mi-e jena ori frica sa recunosc. Am simtit si simt, iar asta este CEL mai
important lucru din lume, lucru pentru care vreau, din nou, sa-ti multumesc! Si
vremea asta viscolita parca ma roaga sa aflu de esti bine macar! Si pentru ca
lucrurile ramase in aer vor ramane mereu in aer, as vrea, impreuna, sa si
finalizam povestea noastra, pentru ca e a noastra. Nu am dreptul eu singura sa
bat in cuie concluzii si sa raman, poate, gresit cu ele peste timp. Din respect
pentru tot ce ne-am împins impreuna sa simtim, avem nevoie de niste răspunsuri.
Stiu ca poate am exagerat, si n-o sa folosesc emotiile ca pretext. Însă, am
invatat din asta ca dorul e un sentiment ce, bine ai văzut, mă poate domina.
Tu?! Tu cum....?! Nu-ti fie teama, meritam amândoi sa nu mai avem apăsări, ci
sa pastram bine amintirile frumoase, pe care impreuna le-am creat! Cu drag, cu
emotii, trăiri, sentimente, speranta, zâmbete, sacrificii.... Pentru toate
astea trebuie sa fim recunoscători, eu sunt, si sa nu rămânem cu neintelegeri,
ci cu cele enumerate mai sus, inchise cu un zâmbet ca de 'noapte buna' ".
www.meditateinla.org |
O cunosc, o privesc, stiu ca-i e
greu sa-i astepte raspunsul, de parca in momentul asta viata ii depinde numai
si numai de acest raspuns al lui… De-am
sti zilnic sa traim la fel, ca si cum doar acest moment, indiferent de ce
reprezinta el, conteaza, si sa fii capabil sa-l traiesti la intensitatea definita
anterior. Va dati seama cam cum am simti fiecare moment daca am simti ca parca
de el ne-ar depinde intreaga viata, existenta, intregul viitor. La dracu, ACUM
si doar ACUM conteaza, PREZENTUL. Credem ca ni se cuvine ce avem si mai credem
ca ni se cuvine sa avem mai mult. Cine spune asta? De ce crezi ca ti se cuvine
sa lasi orice ‘pe maine’? De unde stii ca mai ai timp? De ce iti imaginezi ca
ai sa mori la +60 de ani, de ce crezi ca pana atunci ai timp sa le faci pe
toate? De ce crezi ca timpul asta ti-ar fi cuvenit de viata?! De ce crezi ca o
persoana ti se cuvine?
Nu ti se cuvine NIMIC! Nici macar
tu singur nu poti sa crezi ca propria existenta ti se cuvine. Si asta numai
daca tu singur te convingi ca asa este! Nici macar animalul de companie nu este
AL TAU, nu este proprietatea ta, ci il ai in grija! Atat si doar atat! E complicata
existenta, asa-i?! J
Nu e, insa exista un singur
sentiment pe lumea asta pe care cel mai greu il stapanesti: atasamentul. Ar fi
bine sa-l poti stapani, desi este, poate, cel mai greu lucru din lume, insa
pentru umila existenta a unui cetatean prezent in societate, ar fi absolut de-ajuns
sa fie observat, sa fie constientizat in momentul in care apare in reactii.
Pentru ca, da, doamnelor si domnilor, este atat de periculos acest atasament,
incat aduce cu el alte sentimente conexe precum: posesivitate, gelozie,
orgoliu, lacomie, ehe, si lista poate continua. Ori reactia adusa de oricare
dintre aceste trairi, stim bine ca aproape de fiecare data sfarseste DELOC
bine.
In ghilimelele de mai sus, ea s-a
lasat dominata de dor si orgoliu, a reactionat in consecinta si apoi?! Apoi
liniste, tacere…. Care i-au adus ce?! Alte si alte sentimente si alte locuri de
mii si milioane de ganduri si interpretari…., asadar a suferit!
E bine sa iubim, animalul nostru
de companie, persoana langa care adormim, parintii, copii, prietenii, insa la
fel de bine ar fi si daca nu am crede ca ni se cuvin, sa nu lasam radacina mare
si adanca: atasamentul, sa ne conduca si sa ne “ajute”, poate, chiar sa-i
pierdem.
Iubirea inseamna libertate.
Atasamentul inseamna atat de multe incat face ca totul sa devina complicat. De
ce? Pentru ca el aduce cu sine dependenta! De orice-i permiti… persoane,
masini, case, bani, droguri, alcool, anumite placeri, diverse stari, gadgeturi, ego… Iar
dependenta nu aduce cu ea decat suferinta!