Do you still belive it will come…?!

It?! Sa vina ce, sa ai ce, sa dobandesti ce, sa-l intalnesti, s-o intalnesti, sa inveti mai mult ce, sa castigi mai mult, sa ai un job mai bun, sa ai un business mai prosper, sa cunosti mai multi oameni, sa tot ai experiente, sa capeti experienta… Dar daca vrei THE experience, that ONE experience, care-ti da acel tot din secunda aia in care esti full de naiv/a, in care chiar crezi ca porcii – da, in acel sens, nu exista, si caii chiar pot fi verzi – da, cei de pe pereti…? Sau fara semnul intrebarii! J

Sursa foto: investigatingchoicetime.com

Dar, cuvantul-cheie cred ca este “belive” – da, a crede. Sa crezi cu adevarat in ceva e chiar ceva! Pornind de la radacina cuvantului, incredere, care, fir-ar sa fie, nu e ceva fizic, nu o vezi, se simte, ca si sufletul. Paranteza: ma intreba recent cineva daca am grija de sufletul meu, i-am spus ca e ok sufletul meu, insa el ma intreba de fapt daca inima mea e in regula, adica organul – era un context medical. Ii explicam ca inima nu-i tot aia cu sufletul. Si nu e! inima exista, este ceva fizic, sufletul este spirit, ca si increderea, un sentiment, ceva nevazut, ca Dumnezeu. Dar alegi sa crezi in ele sau nu. Well, odata cu trecerea timpului, punand totul pe seama maturizarii, am ales sa nu mai cred in ceea ce nu pot vedea, in ceva ce nu pot palpa. Dar am ales sa pastrez doar partea asta nemaivazuta a vietii- spiritul! Altfel, n-as mai fi putut avea incredere in mine, si la asta chiar nu puteam renunta. :D

Devii cinic? Odata cu trecerea anilor, cu acumularea experientelor, and we all know, ca nu toate sunt din categoria celor mai frumoase. J Cred ca da. Si daca exista in limite normale, mai cred ca este si sanatos. So, revenind la magicul “a crede”. Cu totii stim de cate ori ne gandim si ni se face dor de momentele copilariei, cand totul parea atat de posibil si real, cand absolut tot ce gandesti, in mod automat devine transpus si in realitate, si chiar crezi acel lucru. Da, stiu, e naiv. Si bine ca nu mai suntem copii. J Dar, e bine sa fim “oameni mari”, vorba copiilor, insa, numai daca ai incredere in tine sa alegi, sa alegi ce simti, ce te emotioneaza, atinge, si fara a tine cont de realismul maturitatii. Da, stiu, e naiv. Dar, at the end of the day, ai avut discernamant si ai stiut ca exista o probabilitate sa nu fie tocmai realist ceea ce ai ales, si totusi incerci. 

De ce? Pentru ca e datoria ta. Sa incerci, dar numai crezand, numai avand incredere in tine, fiind impacat cu tine, cu absolut orice insemni tu cu toate celulele tale, calitatile, defectele si intreg bagajul tau. Pentru ca daca ai incredere in tine, si ai puterea sa alegi ce simti, puterea, da! J atunci inseamna ca nu mai esti naiv, ci asumat, cu tot cu picul acela de naivitate, care exista in orice emotie, cu tot cu cinismul tau, cu toate rezervele si toate temerile. Inseamna ca le-ai invins pe toate si azi poate fi o zi frumoasa. Iar maine una si mai frumoasa, iar la anul increderea in tine isi va spune cuvantul in atitudinea ta, si vei fi pozitiv, natural si increzator, nu credul, ci increzator. Iar oamenilor le place compania buna, si vei fi iubit, iar un sentiment mai ‘naiv’ de-atat nu poti simti!