Incredere in sine sau aroganta?

Atatia ani mi-a fost greu sa inteleg daca unii oameni percep increderea in sine ca aroganta. Am inteles, insa, ca unii oameni o emana ca increde in sine pur si simplu, iar altii, pentru ca nu stiu cum sa o gestioneze o emana strict ca pe o aroganta.

E simplu de fapt. Increderea in sine tot incredere in sine este, indiferent de individ. Diferenta sta in bagajul mental si cel emotional al individului. Cum? Cel care emana aroganta, de obicei, ascunde frustrarile personale, de orice natura ar fi ele. El poate chiar are incredere in el, intr-o masura, dar nu e sigur ca si poate face ceva sau ca va reusi sa realizeze ceva, de asta masca arogantei e o optiune des intalnita la oameni, indiferent de mediul lor, clasa sociala, functie sau statut. Este, de fapt, un soi de sistem de aparare. Cred eu. Insa si sa ai increde in sine, pe bune, implica o reala munca, lucru normal si stiut, desigur. Dar asta e un alt subiect. :)

Multi subiecti mi-au stat in fata ochilor, si recunosc, ca nu mi-a fost foarte greu sa-i etichetez. Nu in sensul rau, ci in cel real. Sigur, totul privit prin propria prisma a ratiunii mele. Si foarte bine, poate fi gresit. Insa, eu cred, ca foarte usor distingi naturaletea de fortare, ori macar un pic de fortare. E ca in dans. Cand pasii dansului curg lin, usor, natural – il simti. Cand e prea fortat – de asemenea il simti, si nu-ti patrunde ‘acolo’.

Sursa foto: .elephantjournal.com

Si tot asa, ca si in dans, poti distinge o masca – pasi prea tehnici, numarati in minte, de pasii naturali ai dansului, pe care pur si simplu ii simti. Mi se pare ca lumea prezenta e atat de plina si de rapida incat strecoara putin oamenii. Si cred ca e foarte bine. Pentru ca tot mai multi oameni observ ca migreaza si mai mult catre liniste – cu tot ce inseamna cuvantul. Parca se bucura tot mai mult ca scapa o zi sau cinci zile de telefoane sau de laptoruri sau de taskuri, ori de responsabilitatile zilnice.

Lucrul acesta arata, in mod cert, ca oamenii vor si o viata a lor, nu doar o viata traita cu agenda in fata. Ori, acest lucru, nu inseamna decat ca tot mai multi oameni isi vor creste increderea in ei. Si nu oricum, ci natural. Si ma bucur ca voi trai acest fenomen, ca se intampla in timpul vietii mele. Ca voi vedea in viitor mai putine masti ‘tehnice’ si mai multi oameni care zambesc natural, asa cum ziua vine peste noapte, ca si cum ar dansa, incet, treptat, frumos… :)